PRIMARIA COMUNEI LEHLIU

Judetul Calarasi

PREZENTARE LOCALA

     Asezare geografica
    Comuna Lehliu, ca unitate administrativ - teritoriala este formata din localitatile Lehliu - sat resedinta de comuna si Sapunari - sat situat la cca. 3 km nord pe drumul comunal DC 37.
    Comuna Lehliu are un teritoriu administrativ de 5625 ha si este situata in partea nordica a judetului Calarasi, pe drumul national DN 3 Bucuresti - Constanta, la 4 km de orasul Lehliu - si la 56 km de resedinta de judet. Se invecineaza in est cu orasul Lehliu-Gara, in vest cu comuna Ileana, in nord cu judetul Ialomita si in sud cu comuna Nicolae Balcescu, comuna Valea Agrovei si orasul Lehliu-Gara. De asemenea datorita distantei relativ mici fata de capitala tarii (60 km), pot fi atrasi investitori in agricultura si pentru infiintarea IMM-urilor.

    Relieful  
    Fiind asezata in Baraganul de sud, relieful este neted, presarat din loc in loc cu depresiuni circulare sau ovale. Este foarte favorabil desfasurarii oricarui fel de activitate de la amplasarea locuintelor si cailor de comunicatie pana la agricultura intr-un grad avansat de dotare tehnica, de altfel principala bogatie a comunei o reprezinta fertilitatea solului.

    Clima
   Din punct de vedere climatic, comuna Lehliu se incadreaza in zona de clima temperat - continentala corespunzatoare proceselor circulatiei specifice partii de SE a Europei, si a climei caracteristice Campiei Romane.

    Caile de comunicatie si transporturile
    Sistemul rutier care asigura legaturile comunei cu teritoriile invecinate se compun din:
  • DN 3, Bucuresti - Lehliu-Gara - Calarasi, care trece prin satul de resedinta
  • DJ, care care traverseaza satul Sapunari, legand comuna de judetul Ialomita
  • DC, care prin reclasare va deveni DJ, care face legatura intre Lehliu si Sapunari, spre sud cu comuna Nicolae Balcescu si in nord cu judetul Ialomita
  • DC care atinge nordul satului Sapunari, leaga spre vest de comuna Ileana, iar spre nord - est de judetul Ialomita.
  • Calea ferata CF 800 (Bucuresti - Constanta) traverseaza sudul comunei Lehliu fara statie, necesitatea de trafic feroviar fiin asigurat prin orasul Lehliu Gara.
     Istoricul comunei
    Din putinele date existente in literatura de specialitate, rezulta ca aceasta comuna s-a constituit tarziu in forma actuala  cu doua sate apartinatoare: Lehliu si Sapunari.
    Prima atestare documentare a satului Sapunari dateaza din perioada anilor 1450 - 1500. Satul Lehliu este atestat documentar in perioada 1750 - 1800.

    Resurse primare si secundare
    Din punct de vedere hidrografic, teritoriul administrativ al comunei apartine de bazinul Mostistea, fiind reprezentat de vaile Milotina sau Pofira si Vanata. De asemenea exista un numar de 4 bazine piscicole amenajate in proprietate publica si privata.
    Desi relieful comunei Lehliu se prezinta relativ uniform, invelisul de soluri se caracterizeaza prin existenta unor tipuri de soluri relativ numeroase. In conditiile unui climat relativ semiumed si o vegetatie de silvostepa, avand ca roca loessul s-a format in perimetrul studiat cernoziomul levigat, care ocupa suprafete considerabile. Solul din zona se preteaza ca teren arabil pentru intreg sortimentul de plante de cultura de camp, oferind conditii prielnice pentru cultura graului, porumbului, florii-soarelui, orzului.

    Economia
    Principala activitate economica la nivelul comunei Lehliu, o reprezinta agricultura. Pe teritoriul administrativ al comunei, agricultura dispune de cele mai bune conditii naturale pentru a se dezvolta. Cultivarea cerealelor si cresterea animalelor au gasit conditii optime, din cele mai vechi timpuri, in comuna Lehliu.
    Suprafata totala a comunei Lehliu, reiesita din documentele agricole, detinute de autoritatea locala este de 5.625 ha.
    Pe categorii de folosinta suprafata totala este alcatuita din:
  • suprafata agricola: 5.125 ha
  • suprafata arabila: 4.881 ha
  • pasune comunala: 400 ha
  • suprafata vie: 78 ha